Probabil cea mai frecventa anomalie tratata in clinicile de profil este ectopia de canin. Caninul are un statut aparte pe arcada. Puternic, cu radacina lunga, situat la intersectia unor linii de forta ale aparatului dento-maxilar, caninul protejeaza ceilalti dinti in miscarile de lateralitate, asigurand asa numitul ghidaj canin. In absenta acestui dinte, protectia arcadelor dentare nu mai este asigurata, aparand in timp fenomene de abrazie dentara sau fracturi dentare. De asemenea , prezenta caninului in pozitie viciata, poate produce resorbtie radiculara la nivelul incisivului lateral din imediata vecinatate. Prin urmare sunt suficiente motive, care nu tin de estetica, ca o astfel de anomalie sa fie ignorata de catre pacient sau de catre parintii acestuia.
Atunci cand caninul nu are loc pe arcada el poate evolua in doua modalitati: ramane inclus sau erupe ectopic, adica deasupra celorlalti dinti. Absenta spatiului este detectata de catre medicul stomatolog prin analiza radiografiei panoramice chiar si cu doi ani inainte de perioada de eruptie fiziologica a acestui dinte.
Instituirea tratamentului precoce favorizeaza alinierea caninului si restabilirea contactelor ocluzale fiziologice. Decizia daca alinierea se face extractional sau non-extractional apartine ortodontului si este ghidata de multi factori insa, cel mai important factor, este reprezentat de varsta la care se incepe tratamentul.
Varsta optima a pacientului pentru rezolvarea unei astfel de anomalii este intre 11-19 ani.
